Da? Şi eu care credeam că e doar o scuză generată de o situaţie în care ne complacem.Se serveşte la rece persoanelor care chiar cred în tine, la pachet cu o expresie mutilată de regret. În momentul în care conştientizăm că ne ascundem după deget pentru că nu avem de fapt voinţa pentru a iniţia anumite activităţi necesare atingerii viselor noastre, apare remuşcarea.

Da! Sunt motive. Ţi le spui chiar tu. Strigătele viselor inundă timpane de după zăbrele. Cheia e pe undeva pe jos, la picioarele scaunului pe care te-ai oprit ca să îţi contemplii idealurile.Eşti la o contracţie de muşchi depărtare.

Ai putere să le eliberezi?Eu câteodată mă urăsc pentru asta.Sau poate că doar îmi place să le privesc agonizând.

Anunțuri